Amintirea Băilor Árcsó, renumite în trecut, este păstrată de două izvoare cu apă minerală. Aici are loc anual, în cel de-al doilea weekend al lunii august, Târgul de Ceramică de la Árcsó.

Începuturile olăritului datează din cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea. În prezent, Târgul de Ceramică de la Corund reprezintă un eveniment de renume internaţional.

An de an, în ultimul weekend al lunii septembrie, are loc la Praid Festivalul Internaţional al Sarmalelor. Primul festival de gastronomie din ţară a fost organizat aici în 1995. Din 1998, concursul gastronomic are loc anual.

Există date despre prelucrarea iascăi de fag încă din cea de-a doua jumătate a secolului XIX. Din ciuperca parazită se confecţionează şepci, pălării, cuverturi.

Pe Dealul Calonda, arderea lemnului pentru cărbune este sursă de trai încă din secolul al XVIII-lea. Zilele Cărbunelui se organizează anual pe Vârful Calonda, în primul week-end al lunii septembrie.

Încă din cele mai vechi timpuri, locuitorii Vărşagului s-au preocupat cu fabricarea şindrilei din lemnul exploatat, de aici vine şi denumirea de „Țara Șindrilei”. Șindrila pentru acoperişuri se fabrica din bucăţi de lemn de răşinoase, de 40-42 cm lungime şi 10-14 cm lăţime, urmând să fie montate ca elemente de acoperiş în formă de solzi. De demult acestea se fabricau exclusiv manual, în zilele noastre munca le este uşurată cu ajutorul maşinilor-unelte.

Exploatarea lemnului este cea mai veche îndeletnicire şi sursă de trai a locuitorilor microregiunii Hegyalja. Cea mai artistică şi relevantă categorie a creaţiei populare o constituie execuţia porţilor secuieşti şi sculptura în lemn.

Îndeletnicirile străvechi ale localităţii sunt meşteşugul lemnului, sculptura în dale de piatră, agricultura, ţesutul şi filarea, unele unelte regăsindu-se încă în forma lor de început; chiar şi în zilele noastre mai putem vedea mori de apă de sute de ani, cărbunarii arzând cărbunele tot după cele mai vechi metode. Vărşagul este una din puţinele zone al bazinului Carpatic, unde şindrila se fabrică manual, de aici primind şi denumirea de „ţara şindrilei”.
La hotarul localităţii, unde pârâul Tartód se varsă în Târnava Mare, pe podişul de 870 m înălţime, se regăsesc urmele fostei cetăţi ale Tartódului, care, alături de cetăţile Firtuşului şi ale lui Rapsóné, au fost temelii de apărare încă de pe vremea cuceririlor hune.
Un eveniment aparte, de o deosebită amploare este Festivalul Zmeurei care atrage turiştii cu programe culturale şi artistice de înaltă calitate.
Produsele fabricate din prune de localnicii din Dealu sunt renumite nu numai în ţară, dar şi peste hotare, pălinca de prune de Dealu fiind consumată ca un aperitiv de calitate, rar şi extrem de agreat.
Festivalul Prunului se bucură an de an de o mare atracţie din partea locuitorilor zonei, dar şi a celor de pe alte meleaguri.
Cetatea Mákvár este în evidenţă arheologică ocrotită. Ruinele cetăţii se pot vedea în apropierea trecătorii Deskő, la poalele munţilor Őrhegy şi Láz, la cca.
4 km nord-est de comuna Dealu.